Forum Consiliere-Psihoterapie.info

Au trecut 10 luni de cand am ramas o mama cu bratele goale si este parca din ce in ce mai rau.Sentimentele sunt amestecate: uneori sunt furioasa pe mine, alteori pe lumea intreaga, plang neincetat, uneori ma gandesc la sinucidere, apoi constat ca sunt prea slaba sa o fac si revine acea furie...
Nu stiu cum sa fac sa revin la normal...mi-as dori un alt copil dar, mi-e teama ca in aceasta stare in care ma aflu sa nu fiu cumva capabila sa ii fac vreun rau...mi-e frica de mine,mi-e frica de viitor si mi-e frica de un nou esec...
In speranta ca ma veti putea ajuta cumva va multumesc!

Draga Friendly _Stefania ce cuvinte as putea sa spun sa te alin cred ca nimic nu poate acoperi acea durere. doar timpul si iubirea lui Dumnezeu .Nu pot decat sa-mi deschid inima si sa-ti fiu alaturi poate vorbind aici cu noi vei reusi sa reincepi sa surazi .Un mic dar virtual pentru tine!!

Stefania, este bine sa ai intai rabdare cu tine, sa-ti gasesti propriul tau echilibru. Nu este o situatie usoara si este nevoie de timp si rabdare pentru a trece cu bine peste acesta perioada si abia atrunci te poti gandi la un alt copil. O psihoterapie la tine in oras ti-ar fi de mare ajutor. Pana atunci ceea ce ajuta foarte mult este rugaciunea. Roaga-te la Dumnezeu sa-ti dea putere sa accepti si sa poti merge mai departe.